Simpatie.ro - matrimoniale
Tokio Hotel
acest forum este pentru toti fanii th dar nu numai.daca esti fan te astept sa te distrezi alaturi de mine si de restul fanilor tokio hotel
Nou pe simpatie:
Angi Profile
Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
26 - 52 ani
Tokio HotelInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
Tokio Hotel / Fan Fic /

Impossible compatibility , or not ?

Pagini:  1 2 Moderat de CherryMada, Claudia.
#1
Claudia.
Moderator
Postari: 175
So , m-am gandit sa postez si eu primul meu fic cu Tokio Hotel . Astept criticile , sfaturile si orice altceva . Promit ca nu ma voi supara , pe cuvant de cercetas .Tin sa precizez ca ficul nu este foarte reusit .
Ma rog , cititre placuta  :



Uploaded with ImageShack.us

Capitolul 1

                      O noua pagina a cartii , o noua intamplare , o noua dezvaluire , o noua persoana. Totul e nou in aceasta lume , imprevizibil , lipsit de sens, penibil , stupid la fel ca si viata asta de nimic pe care o duc .
    Nervii imi cedeaza, iar toate foile pe care le tineam in mana se izbesc de peretele crapat din care tasneau raze de apa . Foite subtiri de var , de culoare verde se prabusesc pe podeaua plina de pamant . Privesc pe geamul cenusiu , spart cu “rama” ruginita . Respir si inspir accelerat datorita starii mele . Scot un tipat ascutit si cad  in genunchi , pe podeaua ce trosneste sub trupul meu . Lacrimile imi cad , mainile imi tremura la fel ca si buzele iar genunchii ma dor . Sufletul imi e rece si inghetat.
                    -Cum au putut sa imi faca asta ? Cum ?! Cuuum ?! reusesc sa rostesc intrebarea fara raspuns , fara vreo insemnatate.
                    Arunc tot ce imi sta in cale si ma reped spre chiuveta . Rugina domneste peste ea la fel ca si peste robinet din care se scurg picaturi de apa, provocand un zgomot enervant. Lovesc cu toata puterea robinetul acesta izbindu-se , in cele din urma , de perete .Alte foite de var mucegaite si umede fac contact cu podeaua. Imi ridic capul si ma privesc in oglinda plina de crapaturi . Zaresc un chip palid , alb , cu cateva suvite lipite de el , niste ochi negri , jucausi , tristi . Tip din nou , neauzindu-ma nimeni nici de data asta. Tip , ma eliberez de toate gandurile ce imi invadasera mintea acum cateva minute. Imi pun intrebari la care nu voi afla niciodata raspunsul . De ce ? Pentru ca sunt o lasa , vreau sa aflu lucruri despre trecutul meu dar mi-e frica sa rascolesc amintirile caci imi e teama de ceea ce voi afla .
                    -Nu merit nimic , niiimic !!!!! ii spun din nou chipului din oglinda. De data asta il vad cu lacrimi pe obraji, izvorate din dezamagiri , si cu ochii rosii .
                    Pasii ma conduc la dulapiorul vechi din coltul camerei . Il deschid si iau de acolo un flacon cu pastile , o sticluta cu o subtanta portocalie in el si o seringa. Ii inchid usita ce se mai tinea intr-o balama iar apoi ma indrept din nou spre chiuveta .Imi pun cateva pastile in mana , mi le apropii de gura , le pipai cu ajutorul buzelor ,dar nu le pot inghiti ci le dau drumul pe jos.
                   -Hai laso , fa-o , fa-o !
                   Privesc din nou chipul din oglinda, iar curajul incepe sa imi puna stapanire pe intreg trupul.Imi pun din nou niste pastile in mana ,dar de data aceasta grabesc procesul . Le inghit direct , fara sa le analizez . Incep sa ma simt mai bine . Pun o parte din continutul portocaliu al sticlutei in seringa pe care mi-o infig in vene . Imi introduce rapid continutul ei in sange iar acesta isi face efectul . O stare de euforie imi cuprinde corpul iar acum pot spune ca ma simt chiar bine. Amintirile imi strapung mintea , filmul vietii mele mi se deruleaza din nou in minte , nu mai suport , nu mai pot , plang , zbier , ma eliberez .
                 -Nu ! Uite ce ai reusit sa ma convingi sa fac , nenorocito ! ma rastesc eu la chipul din oglinda. Numai din cauza ta am ajuns asa .
                 Incep sa rad batjocoritor , ironic si imi strang din nou degetele, conturandu-se astfel pumnul . Mi-l ridic la nivelul oglinzii si lovesc cu toata puterea de care dispuneam in acel moment . Degetele imi tremura , imi sangereaza , le las sa imi cada pe langa corp . Picioarele imi tremura , imi cedeaza , cad jos . Scot un scancet , incep sa plang si imi inchid ochii. Becul vechi  incepe sa palpaie rapid si se stinge . S-a terminat totul …  pentru moment .

Sunt sigura ca am avut greseli :"> .Sorry !


_______________________________________
Ironia suprema a vietii este ca nimeni nu scapa de ea in viata. – Robert Heinlein
*Cititi regulamentul ! Daca aveti probleme ce tin de moderator dati-mi un PM si rezolv .Multumesc !*

 
   
#2
maady_love_th
Administrator
Din: din patul lui tom
Postari: 279
Wow este super fain ficul,imi place foarte mult ideea si astept continuarea.

_______________________________________

And we go on
And we go on and in and on
We don't belong
We don't belong,belong
To anyone
The pain of love will last forever
Promise me,promise me
We turn and break the pain together
The pain of love
Love
LOve..

 
   
#3
CherryMada
Moderator
Din: Ember
Postari: 148
Ioii, da fata, ai greseli:]]

"fao"-> e fa-o
"din oglinda[VIRGULA] iar"

O sugestie pentru estetica: nu pune spatiu si inainte di dupa semnul de punctuatie, ci numai dupa, ar arata mult mai bine.
Eu am mai citit asta, daca nu gresesc acu vreo 2 saptamani sau asa ceva:-?
Ma rog, imi place, e dramatic, ar fi mers oleaca mai multa descriere, dar e foarte bine si imi place.
Titlul nu prea imi place, e cam copilaros, nu stiu, mergea ceva mai scurt si mai simbolic.
Ador poza, ai editat-o super, dar faza naspa e ca nu inteleg numele fetei:]]
In rest: Next


_______________________________________
Dragostea este ceata care se formeaza cu aburii suspinelor.
                                                                      William Shakespeare


 
   
#4
Claudia.
Moderator
Postari: 175
Eram siguraa ca am greseli.Sunt obisnuita sa pun spatiu intre cuvinte si semnele de punctuatie,dar voi incerca sa scriu asa cum mi-ai sugerat .Imi va lua ceva pana ma voi obisnui asa ,dar imi voi da silinta .Titlul,pai da,e copilaresc ,dar alta idee nu am avut.Am preferat sa il pun pe asta ,iar daca imi va veni o idee buna il voi schimba. Va fi si descriere ,no problem ,dar ceva mai incolo.
Numele fetei e Tamara ,Mada . E numele meu de suflet ,ca sa spun asa. :]]
Ma bucur ca va place cat de cat ,nu e prea reusit dar asta e :]] .Ti-am zis Mada ca nu le am cu scrisul,eu mai mult critic :]]
Continuarea nu stiu cand va veni . E posibil sa fie azi sau maine de dimineata.
Sper ca voi primi inca un comentariu ,daca nu voi ramane cu cele doua cititoare ale mele. Kisses :*


_______________________________________
Ironia suprema a vietii este ca nimeni nu scapa de ea in viata. – Robert Heinlein
*Cititi regulamentul ! Daca aveti probleme ce tin de moderator dati-mi un PM si rezolv .Multumesc !*

 
   
#5
Artemis
Membru
Postari: 46
Opaaa, Clau a pus un fic:>
Hmm, pentru un inceput de fic, totul a fost bagat bine bine in priza. Imi place ideea ta, dar, nu stiu, parca ai dramatizat prea tare. Dar asta nu e de rau, asa doar cresti suspansul. Eu ti-as propune sa bagi descrieri ale starilor, ca sunt stari care pot fi descrise foarte misto astea ale tale :]] .
Titlul m-a socat, adica tu, anti-englezoaica nr. 1, sa pui un titlul in engleza?  o.O Unde ti-e franceza, madameee? :]] Si tot legat de titlul, nu gasesc nicio legatura cu primul capitol xD Adica nextul asta m-a dus cu gandul la parintii ei care probabil au terorizat-o in trecut. Dar nu stiu, cred ca ma insel xD
Chiar ma intreb despre ce e vorba.
Astept next, draguta:*


_______________________________________
Schrei.

 
   
#6
Claudia.
Moderator
Postari: 175
Opaaa, Clau a pus un fic tampit . Dam party  :]]
Da, l-am pus in engleza . Socant, asa-i ?! :]] Daca il puneam in franceza nu prea intelegea lumea ce am scris, poate doar 10% . Sa ma fac inteleasa : nu imi place engleza ! Asta a fost o exceptie :]] Legatura ...pai da , nu are nicio legatura cu primul capitol . Nici macar acum nu stiu daca va avea o legatura cu restul ficului,dar vom vedea :]]
La partea cu parintii ai intuit ceva, dar nu totul .
Vei vedea ce se va intampla :* ! Imi cer scuze ca nu am pus continuarea, dar nu prea am avut timp :"> .Rusine sa-mi fie . Poate va veni next-ul azi ..sper .
Kisses  :* [Alt cuvant in engleza, ma uimesc singura :]] ]


_______________________________________
Ironia suprema a vietii este ca nimeni nu scapa de ea in viata. – Robert Heinlein
*Cititi regulamentul ! Daca aveti probleme ce tin de moderator dati-mi un PM si rezolv .Multumesc !*

 
   
#7
Artemis
Membru
Postari: 46
Ne uimesti pe toti: ))

_______________________________________
Schrei.

 
   
#8
Claudia.
Moderator
Postari: 175
Ma simt ametita iar pleoapele imi stau intredeschise.Observ ca sunt pe jos .Imi duc o mana la cap incercand sa imi aduc aminte motivul pentru care ma aflam pe podea. Nici o urma de amintire …nimic.Privesc derutata camera ,iar o seringa imi captiveaza privirea . Incerc sa ma ridic ,dar nu reusesc .
-La dracu ! tip si ma trantesc din nou ,pe jos .
Trec minute bune de cand nu am mai facut nicio miscare.In momentul asta nu ma pot gandi decat la trecutul meu . Oare ce am facut de am ajuns asa, de am ajuns … orfana ? Cu ce am gresit ? Perle cristaline pline de durere , dezamagire, regret mi se preling pe obrajii albi.De cand ma stiu priveam trecutul cu indiferenta, nu m-au interest amanunte de genul asta. Atata timp cat il aveam pe Matt stiam ca nu voi pati nimic.A fost cu mine atunci cand am plans, cand am suferit si de fiecare data mi-a adus o raza de lumina , de speranta in momentele in care credeam ca viata mea nu mai are rost.Am trecut peste tot cu ajutorul lui . Daca nu ar fi existat el probabil as fi fost pe la coltul unei strazi cersind bani pentru o amarata de paine . Nici acum nu o duc atat de binel,dar stiu ca am pe cineva langa mine, cineva care ma iubeste, care ma ajuta si pe care pot conta oricand.Poate voi reusi sa ii multumesc pentru toate astea lui Matt …poate .
Imi atintesc din nou ochii asupra seringii.Imi intind mana spre ea in speranta ca o voi putea lua in mana, dar nimic. Mangai cu dosul palmei acelasi pamant pe care il strangeam in maini cand eram singura,acelasi pamant pe care dormeam mereu, singurul care stie cate am indurat, cat am plans, de cate stari de euforie am avut parte.
Ma sprijin in coate pentru a ma putea ridica . Imi asez o mana pe podea si intr-un final reusesc sa stau dreapta .Cu pasi lenti ma indrept spre seringa ce zacea pe jos , consumata in totalitate. Acum inteleg de ce sunt atat de ametita . M-am drogat, din nou . Iau sursa necazurilor mele si o pun pe masuta plina de praf , pe care zacea o fotografie veche cu mine si Matt. Aveam 13 ani in acea poza iar el 17. Imi aduc aminte de acea zi de parca ar fi fost ieri.

    “-Hai, Tamy , un zambet la camera.
    -Daca mai zambesc mult or sa imi crape falcile,omule.”

    Minte de copila de 13 ani,ce sa-i faci. Iau acea fotografie in mana si ma uit la ea . Matt statea drept ,ca un soldat iar eu eram incruntata si imi afisam toti dintii de parca urma sa il sfasii pe fotograf. Cu toate astea, imi place acea poza chiar daca eram cu el intr-o perioada destul de rea pentru noi . Am crescut, ne-am schimbat, ne-am maturizat si am inceput sa avem nevoie de bani. Studii nu aveam si nimeni nu putea angaja un copil de 13 ani. Imi mai ajutam din cand in cand vecinii la treburile casnice iar ei ma rasplateau cu mancare sau cativa bani, suficient cat sa mai supravietui o zi. Matt se angajase intr-un timp la o alimentara, dar a fost dat afara caci nu avea o tinuta adecvata. Hainele nu ii erau spalate caci nu aveam acces la apa, iar altele de schimb nu aveam, nici eu, dar nici el. A fost greu dar nici acum nu ne e foarte bine. Macar avem un acoperis desupra capului chiar daca sta sa pice pe noi . Mereu ne-am multumit cu putin.
    Ma indrept spre un scaun rupt pe care se afla hanoracul meu negru. Il iau de acolo si ma imbrac cu el . Las fotografia pe masa si iau seringa pe care o bag in buzunar. Nu vreau sa afle Matt ca ma droghez din nou.Umblu in dulapiorul de langa chiuveta si imi iau celelalte sticlute cu substanta portocalie si pastilele ,pe care le bag in celalalt buzunar.
    Ma indrept spre usa pe care o las deschisa,nu o incui. Si incuiata si neincuiata tot aia e. Nu are nimeni ce sa fure.
    Merg alene pe strada privind la copiii de5-6 ani care se distreaza impreuna cu parintii lor. Ma intreb … eu de ce nu am putut sa am o asemenea copilarie? Poate …nu meritam? Cat mi-as dori sa am cui sa ii spun “mama” si “tata” , insa , pentru mine , aceste lucruri sunt doar vise. Sunt niste vise imposibil de realizat. Mi-as dori sa traiesc intr-o lume asemanatoare unui film ,unde personajul principal va fi rasplatit la sfarsit pentru ceea ce a facut. Dar de mica stiu diferenta dintre film si viata. Am crescut bine in ciuda posibilitatilor financiare aproape inexistente . Nu am mers la scoala sau la gradinita iar asta m-a afectat . Nu am avut ocazia sa cunosc copii de varsta mea cu care sa ma pot juca . Sunt unele lucruri pe care le ai doar o data in viata si pe care , daca le pierzi, nu vei mai avea posibilitatea de a le reprimi . Asta o stiu de la Matt, si s-a dovedit a fi adevarata.
    La primul cos de gunoi vazut imi golesc buzunarele. Am de gand sa renunt la droguri pentru totdeauna. Nu vreau sa il pierd sip e cel care m-a crescut. As ramane singura, iar gandul asta mereu m-a infiorat.
    Am scapat de tot ce insemna viata mea de dinainte . Poate voi reusi sa ma schimb, sa ma las de droguri. Mereu mi-au adus necazuri. Nici macar ‘Scoala de corectie’ nu m-a putut determina sa renunt la acele plante nenorocite. Da , Scoala de corectie, am trecut si pe acolo.
    Ma opresc intr-un parc si ma asez pe banca . Nu am realizat cat de repede s-a inoptat.Oamenii au plecat iar in parc domnea linistea. Un greier acompania o bufnita, un caine se mai trezea sa latre dar nicio urma de om. Privesc luna care, acum e mai mare ca niciodata. Stele o acompaniaza . Pana si astrele ceresti se au unele pe altele. Nici macar ele nu sunt singure. Poate au o limba a lor prin care se inteleg si poate se ajuta un ape alta si poate… Aberez! Se pare ca am uitat pentru o perioada de timp , scruta ce-i drept, de problemele cu care ma confruntam. Raman nemiscata pe banca pana dimineata.
   

Un next mai mare caci nu stiu cand voi mai posta. Stiu ca am greseli, dar asta e. Sper sa va placa.


_______________________________________
Ironia suprema a vietii este ca nimeni nu scapa de ea in viata. – Robert Heinlein
*Cititi regulamentul ! Daca aveti probleme ce tin de moderator dati-mi un PM si rezolv .Multumesc !*

 
   
#9
maady_love_th
Administrator
Din: din patul lui tom
Postari: 279
Foarte foarte frumos next-ul,chear daca este primult tau fan fic pe care l-ai facut este cu adevarat foarte frumos si nu te lasi pana nu il citesti pana la capat.Astept next-ul scumpa.Bye bye :*

_______________________________________

And we go on
And we go on and in and on
We don't belong
We don't belong,belong
To anyone
The pain of love will last forever
Promise me,promise me
We turn and break the pain together
The pain of love
Love
LOve..

 
   
#10
Claudia.
Moderator
Postari: 175
Multumesc, Maady. Dar acest fic nu este chiar primul . Am mai scris cateva inainte dar nu am terminat nici unul :]]
Ma bucur ca iti place. Nu e acest fic foarte reusit, dar sper ca mai incolo sa fie mai bun. Sper ca vei citi in continuare. Kisses :*


_______________________________________
Ironia suprema a vietii este ca nimeni nu scapa de ea in viata. – Robert Heinlein
*Cititi regulamentul ! Daca aveti probleme ce tin de moderator dati-mi un PM si rezolv .Multumesc !*

 
   
#11
maady_love_th
Administrator
Din: din patul lui tom
Postari: 279
Il voi citit pana cand va scrie SFARSIT,deci nu ma dau batuta continui cu cititrea lui pentru ca este foarte interesant

_______________________________________

And we go on
And we go on and in and on
We don't belong
We don't belong,belong
To anyone
The pain of love will last forever
Promise me,promise me
We turn and break the pain together
The pain of love
Love
LOve..

 
   
#12
CherryMada
Moderator
Din: Ember
Postari: 148
GRESELE>:]
" Ma opresc intr-un parc si ma asez pe banca . Nu am realizat cat de repede s-a inoptat.Oamenii au plecat[VIRGULA] iar in parc domnea linistea" Trecut cu prezent? suna aiurea si nu e ok si e naspa.
Si nu e 'greier', ci 'greiere'.
Asam retul mi-e lene sa le aduc aici, iti dai si tu seama:P
So, imi place de Tamy, dar e o fire cam slaba, adica, drogurtle, daca le consumi si vrei sa te lasi de ele, dar parca nu poti inseamna slabiciune.
Matt e adorabil, genial, pufos de-a dreptul:X
SUnt cumva frati?
Next


_______________________________________
Dragostea este ceata care se formeaza cu aburii suspinelor.
                                                                      William Shakespeare


 
   
#13
Claudia.
Moderator
Postari: 175
Ma ridic de pe banca si hotarasc sa merg spre lumea mea, asa cum imi place sa numesc acel loc. Nu am mai fost de ceva timp pe acolo. Oare, s-a schimbat ? Traversez acel foisor verde, in spatele caruia se afla universul meu sau cel putin asa imi aduc aminte. Doar cateva crengute de stejar mai stau in calea “revederii” noastre. Le ating, iar un val de amintiri ma strapung apasat.
    “-Hai sa-ti arat ceva, Tamy. Vinooo! Si o lua la fuga fara sa mai spuna nimic
      -Matt, staaaai, nu pot alerga atat de repede.Staaaaai! Asteapata-maaa !   
      -Hai mormolocule, miscaa!!
      -Nu sunt un mormoloc, gustere ce esti !”
    Dau la o parte acele ramurelele si raman inmarmurita. Nu mai recunosc nimic. Ma asez pe pamantul rece si continui cu privitul.
    Tipsia de jar se naste  de sub lacul acoperit de o pojghita de praf. Oglinda ce gazduia odata o minunata lume a pestilor, a murit. Acel univers linistit care te alina atunci cand iti era greu a disparut, s-a evaporat. Clipele in care ma jucam aici, in care ma balaceam in acest lac, de-a lungul caruia alergam fericita uitand de probleme, au plecat si ele lasand in urma lacrimi. Acum, acel univers are ma facea sa zambesc nu mai exista.S-a prabusit atunci cand lumea a inceput sa afle de el. Animalele pe care le indrageam  de mica au plecat si ele lasand in urma liniste, prea multa liniste, o liniste apasatoare. Plante nu mai existau, totul era pustiu, lipsit de sens. In acest moment doar iarba uscata, apa verde si praful abundent mai sunt aici. Jalnic!
    “-Wow, Matt, e uimitor! Uite cate ratuste, broscute, cate flori, cati copaci. Uiteee, fluturaaaasi ! Uite ce apa albastra si lucioasa. E minunat!
     -Va fi locul nostrum secret. Nimeni nu trebuie sa afle de el.
    -Dar tu de unde il stii?
    -Aici ma aducea mama cand eram mic. Nimic nu s-a schimbat. Poate doar prezenta mamei, imi spuse si ofta adanc.”
    Si acum imi aduc aminte de momentele in care il intrebam de parintii lui si de fiecare data primeam acelasi raspuns “Sunt de domeniul trecutului” . Imi povestea foarte putin de ei si nu intelegeam de ce. Zile intregi incercam sa inteleg de ce nu vrea sa imi spuna nimic, dar a venit si ziua in care am aflat totul. Tatal lui era alcoolic, iar intr-o seara a venit beat acasa si a aomorat-o pe mama lui. Ziua urmatoare, Matt avea sa o gaseasca pe mama lui cu un cutit infipt in piept, iar pe tatal lui spanzurat in baie. Era distrus. Mai bine orfana ca mine decat cu ei morti. Nu stiu de ce, dar e mai bine.
    Cat de multe s-au schimbat…

Nu e foarte mult, dar a fost scris repede. Imi pare rau daca am greseli :* Astept sfaturi, critici si tot tacamul :]] . Merssiiiii :* !


_______________________________________
Ironia suprema a vietii este ca nimeni nu scapa de ea in viata. – Robert Heinlein
*Cititi regulamentul ! Daca aveti probleme ce tin de moderator dati-mi un PM si rezolv .Multumesc !*

 
   
#14
maady_love_th
Administrator
Din: din patul lui tom
Postari: 279
Foarte draguta continuarea,in timp ce am citit m-am gandit la cum se simt ei 2 ca nu au parinti si m-am simtit foarte foarte rau.Astept continuarea :*

_______________________________________

And we go on
And we go on and in and on
We don't belong
We don't belong,belong
To anyone
The pain of love will last forever
Promise me,promise me
We turn and break the pain together
The pain of love
Love
LOve..

 
   
#15
CherryMada
Moderator
Din: Ember
Postari: 148
Totusi imi place brotacel.
Imi plac sentimentele, imi place atitudinea ei, imi plac cuvintele folosite de tine.
Greseli nu am stat sa caut si din cate m-am uitat nici nu sunt, deci felicitari.
Abia astept continuarea!


_______________________________________
Dragostea este ceata care se formeaza cu aburii suspinelor.
                                                                      William Shakespeare


 
   
Pagini:  1 2  
Mergi la